Dormi suficient, iei vitamine, dar până la prânz te simți complet epuizat. Poate că problema nu ține de suprasolicitare, ci de obiceiurile care îți fură energia pe nevăzute.
Hai să analizăm ce acțiuni și tipare de gândire te secătuiesc și cum să le înlocuiești cu unele care îți dau energie.
1. Multitasking-ul: mitul productivității
Ce se întâmplă: Când jonglezi între activități (scrii un email + verifici notificările + serialul rulează în fundal), creierul consumă cu 40% mai multă energie. E ca și cum ai conduce schimbând constant vitezele.
Cauza psihologică: Frica de a rata ceva important (FOMO) și iluzia controlului.
Cum să schimbi:
Aplică „regula unui singur ecran”: 25 de minute lucrezi, 5 minute verifici mesajele
Dezactivează notificările în timpul programului de lucru
Folosește metoda „celor trei broaște”: rezolvă mai întâi cele 3 sarcini importante ale zilei
2. Perfecționismul: goana după ideal în loc de rezultate
Ce se întâmplă: Autoanalizarea constantă („Dar dacă nu e perfect?”) generează stres și blochează acțiunea.
Exemplu: Editezi o postare pentru rețelele sociale o săptămână întreagă, în loc să o publici și să primești feedback.
Cum să schimbi:
Aplică principiul „suficient de bun”. Întreabă-te: „Ce se întâmplă dacă fac asta doar 80%?”
Exersează „greșelile conștiente”: fă intenționat mici imperfecțiuni pentru a reduce anxietatea
3. Incapacitatea de a spune „nu”: prioritățile altora în locul celor proprii
Ce se întâmplă: Acceptând cereri neimportante, îți consumi energia pe lucruri care nu rezonează cu obiectivele tale.
Cauza psihologică: Frica de conflict sau dorința de a fi „pe placul” tuturor.
Cum să schimbi:
Folosește formula: „Acum sunt concentrat pe __, așa că nu pot să ajut”
Înainte să accepți, întreabă-te: „Asta mă apropie de obiectivele mele?”
4. Negativitatea: „Dacă totul va eșua?”
Ce se întâmplă: Scenariile negative activează amigdala, declanșând modul „luptă sau fugi”, deși nu există un pericol real.
Exemplu: Refuzi o promovare, imaginându-ți deja un eșec total.
Cum să schimbi:
Înlocuiește „Ce-ar fi dacă va fi rău?” cu „Ce-ar fi dacă totul va ieși bine?”
Fă-ți un plan B: „Dacă nu reușesc, voi ______”
5. Intoxicarea digitală: scrolling-ul infinit
Ce se întâmplă: Rețelele sociale și știrile supraîncarcă creierul cu informații, provocând oboseală mentală.
Cum să schimbi:
Setează o limită de timp pe ecran (de ex. 1 oră pe zi pentru divertisment)
Creează „weekend-uri digitale”: o zi pe săptămână fără gadgeturi
Înainte de scrolling, întreabă-te: „Ce gol umplu? Plictiseala? Singurătatea?”
6. Odihna amânată: „Întâi munca, apoi eu”
Ce se întâmplă: Ignorarea oboselii duce la burnout. Corpul acumulează tensiune care se transformă mai târziu în apatie sau boli.
Cum să schimbi:
Introduce „micropauze”: la fiecare 90 de minute fă 5 minute de stretching sau respirație „4-7-8″
Programează odihna în calendar ca pe o întâlnire importantă
Exercițiu practic: o săptămână de audit energetic
Zilele 1-3: Notează într-un carnețel ce și când îți provoacă scăderi de energie (ședințe, interacțiuni cu anumite persoane, emailuri matinale)
Zilele 4-5: Identifică top 3 „vampiri energetici”
Zilele 6-7: Înlocuiește un obicei cu unul care îți dă energie (de ex. în loc de rețele sociale – 10 minute de yoga)
Concluzie: Energia nu trebuie pierdută, ci investită
Energia ta este o monedă valoroasă. Consum-o pe ceea ce te apropie de obiective și bucurie. Dacă nu reușești singur – e perfect normal. Uneori ai nevoie de o perspectivă externă pentru a găsi „scurgerile” ascunse.
